Ratele mărite ale dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, precum şi evoluţiile de pe piaţa muncii şi incertitudinea generată de prelungirea războiului din Ucraina vor determina încetinirea creşterii consumului privat, principalul determinant al avansului PIB, atenţionează BNR.

Aceste influenţe vor fi doar parţial compensate ca impact de refacerea puterii de cumpărare a populaţiei, odată cu scăderea ratei inflaţiei.

„S-a observat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, însă în condiţiile încetinirii creşterii acestuia, mai ales în 2024, pe fondul ratelor mărite ale dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, al evoluţiilor de pe piaţa muncii şi al incertitudinii generate de prelungirea războiului din Ucraina, compensate doar parţial ca impact de refacerea puterii de cumpărare a populaţiei, odată cu scăderea ratei inflaţiei“, susţine BNR în minuta aferentă şedinţei de politică monetară din 10 mai.

În anul 2022, BNR a majorat dobânda-cheie de 8 ori, până la 6,75%, de la 1,75% la finalul anului 2021, în condiţiile în care inflaţia a depăşit 16%, maximul ultimelor două decenii. În ianuarie 2023, BNR a mai operat o creştere a dobânzii-cheie, până la 7%, pentru ca în lunile februarie, aprilie şi mai să menţină rata-cheie la 7%.

Pe măsură ce BNR a majorat rata-cheie, şi băncile comerciale au dus dobânzile în sus. Din cauza creşterii dobânzilor şi creditarea a încetinit.

BNR susţine că a observat că „dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a încetinit şi mai evident descreşterea în martie, reducându-se doar marginal faţă de luna anterioară, la 10,2%, în condiţiile în care noua scădere moderată de ritm consemnată de componenta în lei, inclusiv pe fondul reducerii aportului programelor guvernamentale de sprijin, a fost acompaniată de accentuarea uşoară a trendului ascendent al variaţiei deosebit de înalte a creditului în valută.“