Executivul Comisiei Europene a publicat raportul de ţară pentru 2023, care constată că economia a crescut bine în 2022 (cu 4,7%), dar estimează că această creştere nu va mai fi atât de puternică pe viitor, scrie Ziarul Financiar.

Prognoza de creştere a Comisiei rămâne însă una încrezătoare, un avans de 3,2% al economiei în acest an. Este o creştere care, dacă s-ar materializa, ar fi bună, având în vedere ce se întâmplă în jur. Joi, Institutul de Statistică al Germaniei a anunţat că ţara nu a evitat recesiunea tehnică - o scădere mică, e adevărat, a economiei pentru două trimestre consecutiv – un minus de 0,3% în T1/2023 şi unul de 0,5% în T4/2022. Şi economia SUA anticipează o recesiune tehnică, dar economia României este strâns legată de economia europeană, spre care exportă 70% din produsele sale. Însă evoluţia economiei americane influenţează piaţa europeană şi, pe cale de consecinţă, şi pe cea a României.

Inflaţia este cea care a dus Germania în recesiune tehnică, pentru că consumul a scăzut cu 1,5% în T1/2023 şi atunci, fireşte, neavând cerere ca în anii buni, companiile au produs mai puţin.

În România, consumul s-a temperat şi el, de la o creştere cu două cifre la una de 2-3%, tot ca urmare a inflaţiei, o inflaţie greu de stăpânit.

Ea va scădea de la 16% anul trecut la una de sub 10% în acest an, dar inflaţia mai mică nu înseamnă că preţul unei sticle de lapte revine la nivelul de acum un an, ci doar că preţul creşte, dar creşte mai puţin decât acum câteva luni.

România va continua să înregistreze creştere economică, dar va continua cu deficite mari, spune raportul de ţară al Comisiei. Deficitul bugetar ar urmă să fie în acest an de 4,7% din PIB şi de 4,4% din PIB în 2024, deci nu va ieşi din procedura de deficit excesiv (sub 3% din PIB), aşa cum s-a angajat guvernul României, crede Comisia.

Executivul european mai spune că deficitul de cont curent este prea mare şi că leul este supraevaluat.