Cu o rată de mortalitate de 20 de ori mai mare decât cea a Covid-19 şi fără un vaccin, Boala X ar putea îngenunchea rapid omenirea. Puţini ar rămâne neatinşi de agentul patogen, acesta provocând prăbuşirea sistemelor de sănătate şi colapsul economiilor, în timp ce lumea ar încerca din nou să stăpânească o forţă a naturii.

În acest scenariu, experţi în domeniul sănătăţii la nivel mondial au luat cuvântul săptămâna aceasta în cadrul unui panel al Forumului Economic Mondial (WEF), desfăşurat sub tema: „Pregătirea pentru boala X”.

Denumirea a fost propusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în 2018.

Din fericire, Boala X este ipotetică, denumind agenţi patogeni încă neîntâlniţi, capabili să declanşeze pandemii.

OMS explică faptul că acest termen „reprezintă recunoaşterea că o epidemie internaţională gravă ar putea fi cauzată de un agent patogen (un microorganism care poate provoca o boală) necunoscut în prezent ca fiind cauza bolilor umane”.

Pe scurt, boala X este un agent patogen teoretic – un virus ipotetic. Acesta poate fi necunoscut sau o particulă infecţioasă demult uitată.

OMS a profitat de ocazia oferită de recenta reuniune anuală a Forumului Economic Mondial, de la Davos, din Elveţia, pentru a le cere liderilor lumii să ia în considerare posibilitatea unui astfel de scenariu.

 
„Unii spun că acest lucru ar putea crea panică”, spune directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-un comunicat. „Nu. Este mai bine să anticipăm ceva ce se poate întâmpla – pentru că s-a întâmplat de multe ori în istoria noastră – şi să ne pregătim pentru asta”, preciează el.

 

Într-un interviu recent, oficialii au descris boala X ca fiind un agent patogen de 20 de ori mai mortal decât Covid-19, care a ucis aproape şapte milioane de oameni. Dr. Amesh Adalja, medic şi cercetător senior la Centrul pentru Securitate Sanitară la Johns Hopkins, spune că o astfel de boală este o posibilitate.

„Există tulpini de virusuri care au rate de mortalitate foarte ridicate şi care ar putea dezvolta capacitatea de a se transmite eficient de la om la om”, spune dr. Amesh Adalja, potrivit unui reportaj CBS News.

Medicul american speculează că agentul patogen ipotetic ar putea fi în cele din urmă un virus respirator care ar putea deveni foarte transmisibil de la om la om. Medicul spune că un astfel de microorganism ar putea să circule deja la speciile animale, la fel ca gripa aviară sau gripa porcină. Interacţiunile oamenilor cu aceste animale ar putea fi locul în care bolile îşi fac apariţia. 
„Cele mai multe dintre acestea vor dispărea, dar ceea ce ne îngrijorează este una care se poate răspândi eficient, aşa cum s-a întâmplat în 1918″, adaugă doctorul Adalja, comparând boala X cu gripa spaniolă.

Încă din 2015, organizaţiile membre ale OMS au recunoscut lipsa extremă de pregătire a comunităţii internaţionale pentru focare semnificative de boli.

La scurt timp, a fost iniţiat un plan numit „Planul de acţiune pentru prevenirea epidemiilor” (R&D Blueprint for Action to Prevent Epidemics), în care erau enumeraţi agenţii patogeni pentru care există motive întemeiate de îngrijorare.

În urma unei reuniuni din februarie 2018, comitetul a adăugat o căsuţă goală la lista de potenţiali ucigaşi, care prezintă cel mai mare risc pentru sănătatea publică: Boala X.

Intenţia a fost de a forţa autorităţile să rămână flexibile în pregătirile lor şi să nu fie constrânse de cunoaşterea bolilor cunoscute.

Informaţiile ajută la orientarea cercetării şi dezvoltării la nivel mondial în domenii precum vaccinurile, testele şi tratamentele. 
Boala X reprezintă un agent patogen ipotetic care ar putea provoca într-o zi o epidemie sau o pandemie, potrivit unui anunţ din 2022 privind intenţia OMS de a-şi actualiza lista.

O versiune iniţială a listei, care nu includea boala X, a fost publicată în 2017, iar o altă actualizare este planificată pentru prima jumătate a anului 2024. Bolile incluse în prezent pe listă includ, printre altele, Covid-19, Zika, Ebola şi SARS.

Doi ani mai târziu, răspândirea rapidă a unei forme noi de coronavirus avea să pună la încercare toate planurile pandemice.

Rezultatul? Peste 7 milioane de decese, un compromis între măsurile lente de prevenţie şi dezvoltarea rapidă a vaccinurilor – un număr care ar putea fi în acelaşi timp mult mai bun sau mult mai rău.

Lista agenţilor patogeni prioritari a fost din nou analizată cu atenţie chiar în timp ce Covid-19 făcea ravagii, sute de oameni de ştiinţă reunindu-se în 2022 pentru a analiza dovezile a 25 de familii microbiene cunoscute şi a specula asupra ameninţărilor pe care le-ar putea reprezenta o viitoare epidemie. 
Într-o serie de consultări cu reprezentanţi din mai multe state din întreaga lume, OMS a discutat chestiuni legate de descoperirea, supravegherea, cercetarea şi provocările sociopolitice cu care se confruntă pentru a preveni un agent patogen despre care nu ştim nimic în prezent.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că organizaţia a pus deja în aplicare măsuri, inclusiv crearea unui fond pentru pandemie şi construirea unui centru de transfer tehnologic în Africa de Sud pentru a aborda inechităţile în ceea ce priveşte distribuţia vaccinurilor.

„Bineînţeles, există unele persoane care spun că acest lucru ar putea crea panică”, a declarat Tedros în faţa comisiei.

„Este mai bine să anticipăm ceva ce s-ar putea întâmpla, pentru că s-a întâmplat de multe ori în istoria noastră, şi să ne pregătim pentru asta”, a menţionat el.

Poate că una dintre cele mai profunde lecţii învăţate după pandemia de Covid-19 a fost provocarea reprezentată de dezinformarea şi teama unei conspiraţii.

Ca o ilustrare a disidenţei politice, fosta asistentă a Securităţii pentru afaceri publice din cadrul Departamentului de Trezorerie al Statelor Unite, Monica Crowley, a declarat pe X (fostul Twitter): „Exact la timp pentru alegeri, o nouă boală contagioasă care să le permită să pună în aplicare un nou tratat al OMS, să închidă din nou, să restricţioneze libertatea de exprimare şi să distrugă mai multe libertăţi”.

Gestionarea unei pandemii la fel, sau mai gravă decât Covid-19, ar însemna dezvoltarea unor strategii eficiente de comunicare publică care să protejeze împotriva dezinformării, consolidarea planurilor economice şi de sănătate mintală pentru a face faţă unei potenţiale carantine, introducerea unei mai mari flexibilităţi în sistemele de educaţie, şi, mai ales, consolidarea infrastructurii în sănătate.

Peste 60 de şefi de stat şi aproape 300 de alţi lideri politici de top din întreaga lume au participat la Reuniunea Anuală a WEF din 2024

În cadrul dezbaterii despre boala X, desfăşurată sub titlul de „Pregătirea pentru boala X” de miercuri, de la Davos, au participat lideri mondiali din domeniul sănătăţii, printre care Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, Nísia Trindade, ministrul sănătăţii din Brazilia, şi Nancy Brown, director general al Asociaţiei Americane a Inimii.

Participanţii au discutat despre cum să pregătească sistemele de sănătate pentru viitoarele pandemii şi alte crize.

În cadrul forumului economic, convorbirile au inclus şi discutarea unor măsuri proactive împotriva tipurilor de virusuri care sunt cel mai probabil să genereze o pandemie.

Aceste acţiuni includ dezvoltarea de teste de diagnosticare şi de vaccinuri.

S-a evidenţiat şi necesitatea unor sisteme de avertizare timpurie, precum şi îmbunătăţirea serviciilor de sănătate în ceea ce priveşte capacitatea acestora de a se extinde rapid şi cu o rezistenţă mai mare la valuri de infectare neaşteptate.

Din fericire, oficialii din întreaga lume pot începe să facă pregătiri fără să ştie exact care va fi boala X.

Există obstacole în gestionarea eficientă şi eficace a unei boli emergente foarte virulente.

Unul dintre acestea este lipsa globală de transparenţă, cum ar fi negarea de către China a transmiterii rapide a Covid-19 de la om la om.

Recent, noi informaţii făcute publice în Statele Unite în această săptămână, dezvăluie faptul că, un laborator din China a cartografiat coronavirusul mortal cu două săptămâni înainte să anunţe celelalte ţări. Timpul de aşteptare s-ar fi putut dovedi critic în combaterea pandemiei, spun specialiştii.

Un alt obstacol periculos este dezinformarea, care afectează capacitatea publicului de a avea încredere în oficialii din domeniul sănătăţii publice şi de a fi receptiv la măsurile de protecţie recomandate împotriva agenţilor patogeni emergenţi.

Această neîncredere a avut un rol esenţial în recenta epidemie de rujeolă din Philadelphia, alimentată de sentimentul anti-vaccin, scrie media americană.

Integritatea mass-media este necesară, dar este dificil, dacă nu imposibil, de reglementat.

Deja, boala X este politizată, atunci când un reporter prezintă subiectul ca fiind o problemă cu care s-ar putea confrunta următorul preşedinte al Statelor Unite, scriu publicaţii americane.

Unele dintre afirmaţiile nefondate din mass-media includ o predicţie conform căreia 15 milioane de oameni vor muri şi că noul agent patogen va ucide până la 75% dintre persoanele care vor contracta boala.

O alta susţine că Boala X este deja aici.