Prof. dr. Dragoş Vinereanu, medic primar cardiolog şi şeful Secţiei de Cardiologie de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, a explicat pentru News.ro faptul că, din cauza pandemiei, mulţi pacienţi nu au mai ajuns la timp la spital, iar astfel bolile lor s-au agravat. Medicul a vorbit şi despre un fenomen care a avut loc în ultimii ani: la Spitalul Universitar a ajuns o avalanşă de endocardite infecţioase, cazuri care de obicei ajungeau şi erau tratate în spitalele de boli infecţioase. Pentru că tratamentul pentru o astfel de afecţiune este unul scump, au crescut şi costurile, spune prof. dr. Vinereanu.

 
”Cazurile din ultimii 2-3 ani, din cauza pandemiei, au fost din ce mai grave pentru că pacienţii au venit din ce în ce mai greu la spital şi care atare în loc să vină în fazele în care se poate interveni şi se poate compensa boala mult mai repede, au venit mai târziu şi atunci intervenţiile sunt mult mai limitate, mai dificile, iar tratamentul este mai de lungă durată.

Din punctul de vedere al patologiei cardiovasculare ne-am confruntat cu o avalanşă de endocardite infecţioase, şi acest lucru a fost datorat faptului că de obicei endocarditele infecţioase ajungeau la spitalele de boli infecţioase, cum acestea deveniseră predominant spitale care îngrijeau pacienţii cu forme moderate şi severe de Covid cazurile au ajuns la noi la cardiologie ceea ce a determinat o creştere importantă a costurilor pentru că endocardita infecţioasă este o boală severă care se tratează cu antibiotice de generaţie nouă care sunt scumpe, iar tratamentul durează în jur de 6 săptămâni.

 
Endocardita infecţioasă apare la orice vârstă, nu a apărut dintr-o dată, pur şi simplu s-a produs o mutare a cazurilor dinspre spitalele de boli infecţioase către secţiile de cardiologie”, a explicat prof. Vinereanu.

Prezentarea tardivă la medicii de specialitate a dus la creşterea numărului de cazuri de insuficienţă cardiacă. Dacă este descoperită târziu, aşa cum s-a întâmplat frecvent în ultima perioadă, boala necesită respitalizări, lucru care poate însemna automat scurtarea duratei de viaţă a pacientului, atrage atenţia prof. Vinereanu.

”Ceea ce a crescut într-adevăr în ultimii doi ani, datorită faptului că pacienţii au ajuns mult mai târziu la spital, a fost insuficienţa cardiacă. Cazurile au fost mult mai frecvente şi în general mult mai grave.

Insuficienţa cardiacă este faza în care diferitele boli cardiovasculare ajung la un moment dat, nu este o boală, este un sindrom, are nenumărate cauze. Practic toate bolile cardiovasculare pe care noi le ştim, hipertensiunea arterială, boala coronariană ischemică, cardiomiopatiile, toate ajung în final la o formă de insuficienţă cardiacă. Faptul că aceste boli nu au fost tratate corespunzător pentru că pacienţilor le-a fost frică să vină la spital, aşa cum ştim, din cauza pandemiei sau pur şi simplu spitalele au fost aglomerate cu cazuri Covid şi în unele locuri din ţară adresabilitatea şi posibilitatea de a primi pacienţii cardiovasculari s-a redus, din păcate, insuficienţa cardiacă... dacă o tratezi relativ repede, din momentul apariţiei simptomelor, atunci compensarea e rapidă şi de lungă durată. Dacă o tratezi tardiv, compensarea e dificilă şi respitalizările sunt frecvente.

Tratamentul pentru insuficienţa cardiacă este un tratament care se ia toată viaţa, care se monitorizează şi lucrul cel mai important este ca pacienţii să nu revină în spital, orice respitalizare pentru insuficienţă cardiacă scade durata vieţii pacientului”, a precizat prof. dr. Vinereanu.

Infarctul, una dintre problemele majore de sănătate în România. Adresabilitatea pacienţilor către spitale a fost relativ redusă în mod deosebit în valul 1 al pandemiei, din cauza unor factori multipli, printre care şi supraaglomerarea centrelor care tratează infarctul cu cazuri Covid. Prof. Vinereanu atrage atenţia asupra faptului că infarctul în cazul tinerilor a devenit, din păcate, regula. Fumatul şi stresul, printre factorii de risc.  

”Adresabilitatea în ceea ce priveşte infarctul pe perioada pandemiei a fost, de asemenea, redusă, dar nu redusă în mod dramatic, iniţial a fost o reducere în vârful pandemiei, valul 1, când toate centrele care tratează infarctul sau spitalele mari care primesc pacienţii cu infarct au fost supraaglomerate de cazurile cu Covid, pacienţilor le-a fost frică să vină la spital, au fost multipli factori, a existat o adresabilitate mai mică a cazurilor de infarct către centrele din acţiunea prioritară a Ministerului Sănătăţii care tratează infarctul prin metode intervenţionale, după care lucrurile au revenit foarte repede la normal şi numărul de cazuri s-a normalizat, din fericire.

Dar infarctul rămâne o problemă majoră în România, fiindcă în continuare avem foarte multe cazuri de infarct şi avem foarte multe cazuri de infarct la tineri.

Infarctul la tineri a devenit, din păcate, regula, iar cauzele principale care determină infarctul la tineri sunt fumatul, colesterolul mare, stresul în care trăim, la care se adaugă hipertensiunea arterială care este foarte frecventă în România, diabetul zaharat care este foarte frecvent şi uneori necontrolat la pacienţii tineri”, a explicat medicul.

Societatea Română de Cardiologie şi Fundaţia Română a Inimii sprijină elaborarea şi implementarea Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare. Proiectul este iniţiat sub egida Ministerului Sănătăţii, Academiei Române, Administraţiei Prezidenţiale şi a Parlamentului României. Proiectul, de o importanţă esenţială pentru România, va fi elaborat de experţi din cadrul societăţilor profesionale de cardiologie, neurologie, neurochirurgie, medicină fizică şi recuperare medicală. Prof. Vinereanu a explicat pentru News.ro pe ce piloni se axează acest proiect. Recuperarea în bolile cardiovasculare şi decontarea ei de către CNAS, printre aceştia.