Rare spre deloc au fost momentele în care Ionuț Dolănescu a izbucnit în lacrimi, în public. Șiroaie de lacrimi au curs pe fața artistului chiar într-o ediție specială care îi era dedicată. ”Gala Ionuț Dolănescu”, prezentată de Iuliana Tudor, pe TVR 1, a fost difuzată chiar de Crăciun iar momentele pregătite pentru marele artist l-au emoționat până la lacrimi.

”Un părinte extraordinar! Mi-a fost și tată și mamă! Pe mine, de fapt, m-a crescut bunica mea, am fost copilul cu două mame. Mama mea naturală, Maria Ciobanu, pe care n-am avut fericirea s-o am în copilăria mea alături de mine, am regăsit-o puțin mai târziu. Când ne-am reîntâlnit și ne-am reconsiderat relația, se întâmpla în 1994, la Los Angeles. Aveam 24 ani, apoi am fost nedespărțiți. 

Spuneam că m-a crescut mama tatălui meu, o femeie remarcabilă, o femeie simplă de la țară, dar care a crescut opt copii, îi port o amintire foarte dragă. M-a crescut cu frică de Dumnezeu, avea o inimă în care încăpea toată familia, și suntem un neam numeros.

Îi mulțumesc bunicii Gherghina pentru acest lucru, o comemorăm în fiecare an pe 22 septembrie la Pierșinari, pe această mamă, bunică, străbunică, stră-stră bunică, pentru că Dumnezeu a iubit-o și a trăit 102 ani.

Mamaia Didina, cum îi spuneam, era rădăcina noastră. Acum nu mai suntem așa de uniți, de când nu mai e dânsa… s-a stins în 2014, am avut grijă de domnia sa până în ultima clipă de viață. A fost o mamă eroină. ”, a mărturisit Ionuț Dolănescu cu lacrimi în ochi.

Ionuț Dolănescu se bucură din plin de mama lui, marea artistă Maria Ciobanu, care a împlinit 86 ani. Legătura lor s-a strâns extrem de tare după momentul împăcării. Pe tatăl lui, Ion Dolănescu, îl plânge adesea ascultându-i cântecele lăsate moștenire.

”Îi ascult cântecele… și plâng! Nici nu-mi vine să cred că au trecut 15 ani de la plecarea marelui artist și domn, cum îmi place mie să-l numesc. I-aș spune că mi-e foarte foarte dor să cânt cu el, pentru că alături de el am pășit pentru prima dată pe scenă, cât o mai vrea Dumnezeu o să-i duc cântecele mai departe. Așa cum și-a dorit, tatăl meu a lăsat un testament nescris în cântecele sale: cântecele cu dor greu le las la Ionuț al meu.”, a mai mărturisit Ionuț Dolănescu.

Sursa