România este țara din Uniunea Europeană cu cel mai mare preț al electricității raportat la puterea de cumpărare. În ultimii ani, au fost închise aproape jumătate din unitățile de producție a energiei din resurse convenționale, propunându-ne să construim unități noi, din resurse regenerabile. Obiectivul pentru anul 2022 a fost atins în proporție de numai 0,64%. Dezastrul din sectorul energetic românesc a fost diagnosticat, recent, printr-un raport de audit al Curții de Conturi, existând riscul pierderii fondurilor nerambursabile. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, aflat într-o vizită de lucru la Constanța, a transmis că împreună cu echipa sa au stabilit ca până în mai 2024 România să aibă o strategie a energiei electrice finalizată, iar acest lucru ne va putea scăpa de pierderea fondurilor nerambursabile. 

 
„România nu are aprobată o strategie energetică națională, document fundamental prin care să fie stabilite obiectivele sectorului energiei electrice pe termen mediu și lung și modalitățile de realizare a acestora” - este una din primele constatări ale Curții de Conturi. Mai mult, „România nu are asigurată independența energetică, fiind necesare investiții în realizarea de noi capacități de producere și în dezvoltarea rețelelor”.

Aflat într-o vizită de lucru, Sebastian Burduja, Ministrul Energiei, a transmis faptul că în momentul de față se lucrează pentru implementarea unei strategii energetice naționale, făcându-se încercări de ani de zile pentru a avea o astfel de strategie: „Este un raport al Curții de Conturi care vizează principalul orizont de timp – până la jumătatea anului 2022, și include câteva concluzii. Vorbim de lipsa strategiei energiei energetice naționale, demers pe care eu l-am inclus de câteva luni de zile cu sprijinul Băncii Mondiale și cu sprijinul unui număr de experți de peste 30 de personalități din sectorul energiei și ne-am asumat un termen extrem de ambițios, ca până în primăvara aceasta, în luna mai, să avem aceasta strategie energetică națională. România s-a chinuit ani de zile cu acest demers și ultima încercare s-a blocat după ce un ONG de mediu a contestat avizul dat de Ministerul Mediului pe fost strategie și asta a blocat adoptarea fostei strategii. Este o problemă pe care o putem rezolva, este un termen extrem de ambițios, din 2008-2009 România nu are o strategie energetică adoptată. Din 2015-2016 s-au făcut încercări de a avea o strategie, sper că am găsit cheia să reușim în această primăvară, la pachet cu programul național: Energie și Schimbări Climatice, un document solicitat de UE, urmează să fie semnat, a fost deja trimis în primă formă, am primit deja o serie de comentarii de la experții Comisiei Europene.”

„Există riscul pierderii fondurilor nerambursabile”
„Având în vedere ritmul actual de implementare a măsurii, precum și faptul că a mai rămas doar 1 an până la termenul de instalare și punere în funcțiune a proiectelor, există riscul neimplementării proiectelor până în trimestrul II 2024 și al pierderii fondurilor nerambursabile alocate în acest sens, dar și a țintei stabilite prin PNRR”, se arată în raportul Curții de Conturi. 

 
Ministrul Economiei a adăugat faptul că mare parte din întârzieri au fost recuperate în mare măsură, iar atunci când Curtea de Conturi va face un raport la zi pe ceea ce s-a întâmplat în 2023, va constata faptul că multe dintre deficiențele semnalate au fost remediate: „Eu am prezentat public raportul meu de mandat, pot spune că am accelerat la maxim toate investițiile din fonduri nerambursabile, la minister s-a lucrat până în ultima zi a anului, la ora 4 dimineața, am lucrat și weekendurile și serile pentru a recupera întârzierile constatate. Au existat întârzieri mari și le-am recuperat în mare măsură. Am reușit să contractăm acele centrare în co-generare, inclusiv la Constanța, și am lucrat foarte bine cu autoritatea locală. Cam toate programele europene, unde am putut accesa fonduri le-am dinamizat și am reușit să lansăm primele apeluri din fondul pentru modernizare. Pe 6 decembrie a fost deschiderea pentru instituții publice. Am primit peste 1.400 de aplicații. Atunci când Curtea de Conturi va face un raport la zi pe ceea ce s-a întâmplat pe 2023 va constata că multe dintre deficiențele semnalate pentru anii anteriori au fost remediate.”

 
La ce concluzii au ajuns specialiștii Curții de Conturi
Avem cea mai mare creștere a prețului electricității la nivelul UE în semestrul II 2022 (+112,35%).

România a devenit importator net de energie electrică începând cu anul 2019, iar soldul balanței comerciale a înregistrat în acest sector un deficit de 735,8 milioane euro, în perioada 2019-2021.

România și-a propus să crească în 2022 capacitatea de producere a energiei din surse regenerabile cu 1.816 MW, dar obiectul nu a fost atins decât în proporție de 0,64%.
În ultimii șase ani au fost puse în funcțiune doar două noi capacități de producere a  energiei electrice pe bază de surse regenerabile, cu o putere instalată de doar 15,56 MW.

În ultimii cinci ani, partidele au propus prin programele de guvernare, la operatorii economici la care statul este acționar unic/ majoritar, punerea în funcțiune de noi capacități având o putere instalată de peste 4.900 MW. Concret, a fost pusă în funcțiune o singură capacitate de producere cu o putere de doar 3 MW (0,06%).

Costul unitar mediu înregistrat de producătorii români de energie electrică din surse regenerabile a înregistrat creșteri importante, deși la nivel mondial se înregistrează o tendință de diminuare.

În iunie 2023, România a dispărut din clasamentul RECAI, care cuprinde cele mai atractive 40 de state din punct de vedere al investițiilor în sectorul energiei.

Consumul de energie electrică înregistrat la nivel național a scăzut cu 6,32% (în principal prin reducerea consumului)