La sfârșitul lunii trecute, Tribunalul Cluj a dat prima sentință în dosarul celor 16 inculpați trimiși în judecată pentru că au dat șpagă unor medici de la Spitalul Municipal Cluj Napoca ca să obțină adeverințe de handicap false. Documentele erau folosite pentru completarea dosarelor care erau depuse la primăriile din Cluj pentru obținerea de indemnizații speciale.

Judecătorii de la Tribunalul Cluj au decis să îi condamne pe cei 16 clujeni la câte 3 ani de închisoare sub supraveghere, la muncă în folosul comunității și la plata unor cheltuieli judiciare de câte 2.000 lei/persoană. Sentința nu este definitivă.

În urmă cu câteva luni, Curtea de Apel Cluj a dat o sentință definitivă prin care medicul Carmen Teodora Gruiţă, endocrinolog la Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca, a rămas cu o condamnare cu suspendare de 2 ani pentru luare de mită. Celălalt medic trimis în judecată, Alexandru Faur, care lucra în cadrul Cabinetului de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă Cluj, a murit pe parcursul judecării dosarului, astfel că procesul penal deschis împotriva lui s-a încheiat.

Practic, singurul inculpat care a avut de suferit de pe urma acestui proces a fost Aurica Calman. Ea fost condamnată la 4 ani și patru luni de închisoare cu executare și, în urma unei percheziții domiciliare, i s-au confiscat sumele de bani pe care le strânsese din mitele pe care le intermedia.

Pe lângă cei trei enumerați anterior, în fața judecătorilor au mai ajuns 48 de persoane acuzate că au dat mită pentru a obține actele medicale.

Alte 5 persoane acuzate că ar fi dat șpagă pentru obținerea de acte medicale necesare pensionării au recunoscut acuzațiile și au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DNA pentru o pedeapsa de 2 ani de închisoare cu suspendare.

”Numărul extrem de mare de persoane care au accesat nejustificat sistemul social al pensiilor de invaliditate, sumele de bani obținute extrem de facil au fost de natură să determine formularea sesizării penale, intervenția organelor judiciare impunându-se ca singura soluție de stopare a unui adevărat fenomen infracțional”, arătau procurorii DNA.

Potrivit datelor din dosar, în 8 luni, Aurica Calman ar fi obținut 20.000 lei de la pacienți pentru serviciile sale, iar medicul Alexandru Faur 36.000 de lei, la care se adaugă numeroase alte foloase de tipul produselor alimentare și băuturilor alcoolice.

Medicul Carmen Teodora Gruiță s-ar fi ocupat de completarea dosarului medical, întocmind biletul de ieșire din spital, document cerut în mod expres pentru obținerea deciziei de invaliditate.

De la caz la caz, Aurica Calman ar fi beneficiat de sprijinul consistent acordat de un medic specialist neurolog și un medic specialist în chirurgie cardiovasculară. Potrivit anchetatorilor, 80 de persoane ar fi beneficiat de pensii de invaliditate în acest caz, paguba adusă statului fiind de 300.000 de lei.

”Casa Județeană de Pensii Cluj a comunicat sumele încasate de către pacienții cu privire la care deciziile de invaliditate au fost emise ca urmare a săvârșirii faptelor de corupție ce fac obiectul prezentului dosar.

Din datele comunicate reținem că suma totală obținută de cele peste 80 de persoane se cifrează la peste 300.000 de lei, acesta fiind, până în prezent, efectul patrimonial asupra bugetului Ministrului Muncii și Justiției Sociale”, explică DNA.

Potrivit motivării judecătorești, la ”individualizarea pedepselor, pentru toți inculpații se va ține cont de pedepsele prevăzute de lege – de la 2 la 7 ani închisoare pentru infracțiunile de cumpărare de influență, trafic de influență, respectiv dare de mită, de la 3 la 10 ani închisoare pentru infracțiunea de luare de mită – ale căror limite vor fi reduse cu o treime, devenind de la 1 an și 4 luni închisoare la 4 ani și 8 luni închisoare pentru primele trei infracțiuni, respectiv de la 2 ani la 6 ani și 8 luni închisoare pentru ultima, de gravitatea relativ ridicată a infracțiunilor de care au fost acuzați, de periculozitatea scăzută a inculpaților – care nu au antecedente penale, de faptul că, din nou, credibilitatea și integritatea sistemului medical românesc, în general, a scăzut ori a fost pusă la îndoială prin astfel de fapte, care au ajuns la cunoștința opiniei publice, de numărul mare de acte materiale reținute în sarcina inculpatei Calman, de mentalitatea greșită a persoanelor dintr-o întreagă zonă geografică a județului Cluj, cărora li se pare acceptabil să obțină într-o astfel de modalitatea pensia de boală.

Este regretabil faptul că, deși actele medicale depuse la dosarul cauzei relevă pentru o bună parte din inculpați afecțiuni medicale reale, aceștia nu au considerat de cuviință să obțină pensia de boală în mod legal, parcurgând etapele necesare, însă au considerat normal să parcurgă același tip de etape însă pentru afecțiuni de care nu suferă, prin cointeresarea materială a unor medici.

Evident, astfel de infracțiuni nu s-ar putea comite dacă unii medici nu ar fi perpetuat practicile din perioada comunismului – de genul că la medic trebuie în mod obligatoriu să îi dai ori o atenție – ca să primești atenția de care ai nevoie, ori o răsplată – pentru ca și pe viitor să poți apela la aceleași servicii ori ca să ”nu te faci de rușine” – pe tine ori pe cel care intervine pentru tine”, arată documentul.

După cum arătam la începutul articolului, singura persoană care a fost condamnată cu executare a fost Aurica Calman, care intermedia șpăgile între medici și cei care vroiau o adeverință medicală. Potrivit motivării judecătorești ea a primit o pedeapsă cu executare datorită numărului mare de persoane pe care le-a recrutat. ”Este adevărat că inculpata nu are antecedente penale, că a obținut și venituri licite de-a lungul vremii, că are perspectiva de a nu mai comite astfel de infracțiuni, beneficiind de suportul familiei, însă nu se poate face abstracție de faptul că, cel puțin la nivelul anului 2019, ea a dobândit venituri preponderent din mecanismul pe care l-a pus la cale, activitatea acesteia nefiind stopată decât de intervenția organelor judiciare alertate de o persoană indignată de astfel de manevre. Numărul persoanelor care au fost racolate de inculpată sau care au apelat la serviciile ei este uriaș dacă avem în vedere un interval de timp de cca. 10 luni, remarcându-se și faptul că sumele de bani câștigate de inculpată erau în unele cazuri mai mari decât cele de care știau cumpărătorii de influență, în sensul că deși ea le spunea că la medici ajunge suma de 600 lei, în realitate ajungea doar jumătate din aceasta, restul fiind însușit de inculpată. Așa s-a întâmplat și în cazul în care a intervenit investigatorul sub acoperire”, se arată în motivare.

Medicul endocrinolog Carmen Gruiță a scăpat de pușcărie, dar judecătorii i-au bătut obrazul arătând în motivare că ”a fost dirijată de o persoană cu o pregătire profesională mult inferioară”. Pentru acest lucru, limba română are destul de multe epitete. ”În ceea ce privește pe inculpata Gruița, este regretabil că a acceptat să fie dirijată în activitatea ei de medic de o persoană cu o pregătire profesională mult inferioară, pentru sume mici de bani ori produse alimentare ori alcoolice, atenții despre care spunea că nu erau necesare, pe care nu le pretindea, dar pe care le accepta din obișnuință, din cutumă. Instanța are însă convingerea că tot stresul îndurat de la momentul flagrantului, experiența unei astfel de acuzații și a întregului proces penal și-au pus amprenta asupra conștiinței inculpatei, în așa măsură încât aceasta să nu mai repete niciodată o conduită care să o aducă într-o situație similară. De aceea, având în vedere și îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de art. 91 din Codul penal, executarea pedepsei ce va fi aplicată va fi suspendată sub supraveghere”, se arată în motivare.