De la invazia Rusiei în Ucraina, toți membri NATO și-au sporit cheltuielile pentru apărare iar acum unii membri ai alianței vor o altă mărire.

NATO intenționează să stabilească un nou angajament privind cheltuielile de apărare la summitul de la Vilnius din această săptămână. Aceasta în condițiile în care membrii Alianței întâmpină dificultăți să îndeplinească obiectivele actuale, iar alții pun la îndoială modul în care sunt calculate și dacă este necesară o creștere a acestora.

La summitul din 2014 din Țara Galilor, membrii NATO s-au angajat să aloce 2% din produsul lor intern brut (PIB) pentru apărare și 20% din toate cheltuielile de apărare pentru echipamente militare. Cu toate acestea, până în 2022, majoritatea membrilor NATO nu și-au respectat acest angajament, doar șapte dintre ei îndeplinindu-l sau depășindu-l, în ciuda creșterii investițiilor în domeniul apărării.

De la invazia Rusiei în Ucraina, aproape toți membrii au anunțat o creștere a cheltuielilor pentru apărare, în special Germania, care s-a angajat să investească 100 de miliarde de euro în apărare în cadrul a ceea ce numește „Zeitwende”. Cu toate acestea, unii membri NATO, în special de pe flancul estic, consideră că obiectivul de cheltuieli de 2% din PIB este prea mic și că cheltuielile pentru apărare ar trebui să fie majorate, scrie Euractiv.

La începutul acestui an, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că aliații au interpretat angajamentul ca fiind un plafon, dar că, în iulie, se aștepta ca aliații să convină asupra unui angajament mai ambițios, stabilind procentul de 2% ca un minimum. Înaintea summit-ului de la Vilnius, Stoltenberg a declarat că un „angajament mai puternic” implică „un limbaj mai puternic” și că procentul de 2% din PIB dedicat apărării „nu a fost văzut ca un plafon, ci ca un minimum”.