Şase din zece români (60%) colectează separat deşeurile, iar o pondere similară (63%) intenţionează să returneze de fiecare dată ambalajele băuturilor, odată cu implementarea Sistemului Garanţie-Returnare (SGR), arată rezultatele unui studiu de piaţă, publicat marţi.

Potrivit Reveal Marketing Research, principalele bariere care îi împiedică pe români să recicleze mai mult sunt: distanţa mare faţă de centrele de colectare (36%), firma de salubritate care nu preia separat deşeuri reciclabile (34%) şi lipsa de încredere că deşeurile sunt reciclate corect (22%). Alte obstacole menţionate de români au fost lipsa de informaţii cu privire la modul de procesare al ambalajelor din mai multe tipuri de materiale (19%), în special în cazul tinerilor până în 35 de ani (24%), sau faptul că nu ştiu unde ar trebui predate deşeurile reciclabile (15%).

Aproape 60% din totalul celor intervievaţi declară că întotdeauna colectează separat ambalajele şi deşeurile din plastic, sticlă, metal sau hârtie, în timp ce 35% au acest comportament ocazional. Procentaje asemănătoare au fost înregistrate şi în cazul altor tipuri de deşeuri, cum ar fi: bateriile uzate, electrocasnice mici sau becurile.

Ca tendinţă generală, Generaţia Z (18 - 24 ani) este preocupată într-o mai mică măsură să colecteze separat deşeurile reciclabile.

Studiul citat relevă faptul că, de cele mai multe ori, deşeurile reciclabile (plastic, sticlă, metal sau hârtie) sunt preluate separat de o firmă de salubritate (52%), într-o mai mare măsură în mediul rural (70% vs. 45% în mediul urban). Pe de altă parte, 46% dintre români menţionează că se ocupă personal de transportarea deşeurilor reciclabile la un centru de colectare administrat de primărie, practică mai des întâlnită în mediul urban (52% vs. 32% mediul rural), iar 30% le duc la un centru de colectare administrat de un magazin.

În ceea ce priveşte modalitatea de predare a deşeurilor reciclabile colectate, majoritatea românilor (80%) obişnuieşte să le predea separat pe categorii (plastic, sticlă, metal şi hârtie), iar 20% amestecate.

Pe segmentul celorlalte tipuri de deşeuri colectate separat (baterii uzate, electrocasnice mici şi becuri), obiceiurile se schimbă, acestea fiind duse în principal la centrele de colectare administrate de magazine (82%) sau la centrele specializate pe reciclare (24%).

Analiza comportamentului românilor care şi-au înlocuit electrocasnicele mari în ultimii zece ani arată că 42% dintre aceştia au ales să le predea pe cele vechi prin Programul "Rabla pentru electrocasnice", 31% să apeleze la serviciile unui centru/ firmă de reciclare, 30% să le predea la magazinul de unde au cumpărat electrocasnicele noi şi 24% să le păstreze de rezervă sau să le ducă în altă parte.

Legislaţia privind SGR prevede plata unei garanţii 50 de bani de către consumatorii care vor cumpăra o băutură într-un ambalaj nereutilizabil din sticlă, plastic sau metal, urmând să primească înapoi garanţia la returnarea ambalajului.

În acest context, şase din zece români intenţionează să returneze de fiecare dată ambalajele băuturilor cumpărate odată cu implementarea SGR, iar 66% dintre participanţii la studiu menţionează că au auzit de acest sistem, bărbaţii fiind informaţi într-o mai mare măsură decât femeile (72% vs. 61%).