Sistemul de pensii este în pericol. Avertismentul vine de la ministrul Muncii, care ne îndeamnă să economisim mai mult prin pensiile private, Pilonul 2 și 3. În aceste condiții, subiectul pensii speciale devine cu atât mai delicat.

Violeta Alexandru, ministrul Muncii, spune că nu sunt riscuri pe termen scurt și mediu, dar pe termen lung ar putea apărea, pentru că angajații, cei care contribuie la fondul de plată, sunt doar cu 400 de mii mai mulți decât pensionarii. În plus, bugetul asigurărilor sociale scade tot mai mult, odată cu exodul forței de muncă din țară.

Ce se întâmplă cu pensiile speciale? Beneficiarii pensiilor speciale se pot bucura în continuare de ele, cel puțin la începutul anului. Legea care trebuia să le elimine nu a fost votată acum două săptămâni, în ciuda dezbaterilor. Decizia o vom afla abia după întoarcerea parlamentarilor din vacanță.

În ultima ședință de plen a Camerei Deputaților, când ar fi trebuit votat  proiectul eliminarii pensiilor speciale, nu s-a mai ajuns la acest punct pe ordinea de zi și nimeni nu a solicitat ridicarea lui pe ordinea de zi, astfel încât timpul să le permită deputaților să îl dezbată și să îl voteze.

Singurele categorii care ar urma să-și pastreze pensiile speciale sunt militarii, polițiștii, cei din serviciile de informații și angajații din penitenciare.Acest lucru a stârnit nemulțumirea magistraților, care au protestat și au cerut să își păstreze și ei pensia specială, mai ales că potrivit acestora, ar fi neconstituțional ca acest beneficiu să le fie retras.

Problema nu va fi însă tranșată până nu se vor întoarce parlamentarii din vacanță, în luna februarie.Cât ne costă pensionarii de lux ai României? Există, prin urmare, pensionari de lux, care nu duc grijă traiului de zi cu zi. Sunt foștii militari, polițiști, aviatori, magistrați, diplomați și parlamentari. În total, aproape 150.000 de oameni care au primit pensie nu în funcție de cât au contribuit, ci în baza unor legi speciale. În total, în 2018, aceștia au încasat de la stat peste 8 miliarde de lei, potrivit economica.net, cu mult mai mult decât dacă pensia s-ar fi acordat în baza contribuției virate pe perioada carierei.

Iar cea mai mare pensie specială se ridică la aproape 74.000 de lei și este acordată unui fost magistrat. Însă, dacă pensia ar fi fost dată în baza contribuției plătite la sistemul asigurărilor sociale de-a lungul carierei, acesta ar fi meritat mai puțin de 4.000 de lei. 

România are în acest moment aproape 5,2 milioane de pensionari, care câștigă, în medie, aproape 1.250 de lei pe lună. Este o pensie insuficientă pentru cei mai mulți dintre ei, iar creșterea puterii de cumpărare a pensionarilor ar trebui să reprezinte o prioritate pentru politicieni. 

Însă, de cele mai multe ori, asta se întâmplă doar în preajma alegerilor. Astfel, avântul heirupist al clasei politice aduce periodic cheltuieli masive, de o magnitudine de neconceput în alte țări europene, în condițiile unui buget mereu tensionat.

Așa s-a întâmplat și în 2019, un an cu două rânduri de alegeri. Parlamentul a adoptat la jumătatea anului o nouă lege a pensiilor, care prevede o majorare etapizată, dar substanțială a punctului de pensie.

Prima rundă a avut loc în 2019, când punctul de pensie a crescut de la 1.100 de lei la 1.265 de lei.

Cel mai mare salt va avea loc în 2020, când indicele va atinge 1.775 de lei, iar în 2021 va urca la 1.875 de lei. Adică, o majorare de peste 70 la sută în doar trei ani.

Creșterile sunt surprinzătoare și dacă facem o comparație cu salariul mediu. Potrivit unei analize făcute de economistul Laurian Lungu, raportat la anul 2006, punctul de pensie a crescut până în prezent cu 290%.

Dacă luăm în calcul și majorarea cu 40 la sută a punctului de pensie din 2020, creşterea ar ajunge la 450% faţă de 2006, comparativ cu o creştere estimată a salariului mediu de 390%. Iar în fața acestei evidențe, economiștii, în frunte cu cei ai Băncii Naționale îndeamnă la prudență.

Legea pensiilor a avut un impact de 8,4 miliarde de lei în 2019, în condițiile în care pensiile au fost majorate în luna septembrie. La aceste cheltuieli se adaugă alte aproape 25 de miliarde de lei în 2020, urmând ca impactul să ajungă la 81 de miliarde de lei în 2022. Asta înseamnă 3,7 la sută din PIB în 2022 doar ca influență a Legii pensiilor.

Dar, aflat în fața unui nou an cu două rânduri de alegeri, premierul Ludovic Orban spune că pensiile vor fi majorate așa cum era planificat.