Speranţa de viaţă a scăzut uşor în toată Uniunea Europeană dar media este de peste 80 de ani, cu peste 7 ani mai mare decât în România.

Potrivit unui raport Eurostat, scăderea speranței de viață este o situație generată de pandemie, dar sociologii spun că din acest an va fi un trend invers, de creștere a acestui indice care arată starea de sănătate a populaţiei.

România putea sta și mai rău în lipsa unor programe de prevenţie pe termen lung.  În 2021, speranța medie de viață era de 72, 8 ani, cu 7 ani mai mică decât media din Uniunea Europeană. „Chiar este o speranţă de viaţă bună faţă de cât de puţine programe de prevenţie au fost în România, pentru că aproape nu au fost programe susţinute şi constante, faţă de atitudinea atât de refractară a unei părţi susţinute din populaţie împotriva controalelor medicale preventive, vaccinării, unui stil de viaţă sănătos. Toate aceste lucruri costă”, consideră medicul de familie Rodica Tănăsescu.

Prevenţia înseamnă fie și o amânare a declanșării unei boli, dar şi educaţie medicală. Datele oficiale indică și o diferență de aproape 6 ani între speranța de viață a bărbaților și cea a femeilor.

Unul dintre factorii luați în calcul la speranța de viață este rata mortalitații infantile. În 2021, cele mai mari rate ale mortalității infantile din UE au fost înregistrate în Bulgaria și în România .