Traian Berbeceanu va fi numit șef de cabinet al ministrului de Interne, Marcel Vela. Anunțul a fost făcut joi de ministrul Vela.Traian Berbeceanu a fost șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Alba între 2005 și 2013, când a trebuit să plece în urma unei anchete a DIICOT. A stat în arest din 24 octombrie până în 26 noiembrie 2013, fiind acuzat că ar fi sprijinit o grupare suspectată de evaziune fiscală cu produse petroliere, cu un prejudiciu de peste 3,5 milioane de lei.

Berbeceanu a fost achitat în 2016, în prima instanță, fiind găsit nevinovat pentru faptele de luare de mită, sprijinire grup infracţional organizat, spălare de bani, fals în declaraţii, fals sub semnătură privată, complicitate la delapidare, fapte de care l-au acuzat procurorii DIICOT în 2013.

Traian Berbeceanu a fost trimis în judecată în iulie 2014, fiind acuzat de DIICOT că, în cursul anului 2011, în calitate de ofițer de poliție judiciară și având funcția de șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Alba, a sprijinit grupul infracțional organizat din care făceau parte Gheorghe Rusu, Dorin Cupetiu și alte persoane. Astfel, el era acuzat că ar fi primit de la Gheorghe și Anca Rusu un autoturism VW Passat CC Trav. 2.0 TDI, în valoare de aproximativ 20.000 de euro, în schimbul furnizării către aceștia a unor date și informații privitoare la cercetarea lor sau a SC Uranus Junior 2003 SRL ori a altor persoane din aceeași grupare criminală în cauze penale sau în legătură cu efectuarea unor percheziții domiciliare.

În 6 noiembrie, procesul în care fostul șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Alba Traian Berbeceanu este judecat la completul de 5 al instanței supreme a fost suspendat. Decizia a fost luată în condițiile în care Înalta Curte de Casație și Justiție a decis miercuri sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu patru întrebări legate de aplicarea hotărârii Curții Constituționale privind completurile specializate de 3 judecători.

În dosarul comisarului Berbeceanu, Înalta Curte a decis miercuri sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu aceleași patru întrebări, iar până la răspunsul CJUE procesul este suspendat. Decizia de suspendare a dosarului nu este însă definitivă.

Instanţa supremă vrea să afle de la CJUE dacă deciziile Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii în dosarele de fraude pe fonduri europene. De asemenea, judecătorii români doresc să afle dacă tratatele şi deciziile UE se opun adoptării unei decizii de către Curtea Constituţională privind compunerea completurilor de judecată.

Cele 4 întrebări trimise de instanța supremă Curţii de Justiţie a Uniunii Europene:
1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene din 26 iulie 1995 trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești, Curtea Constituțională a României, care să soluţioneze o excepţie procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (neprevăzut de Constituţia României) şi să oblige o instanţă de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeaşi instanţă?
2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătorești a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)?
3.Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instanței de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant, în acelaşi sens, de o instanţă de judecată timp de 16 ani?
4. Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiţie, include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă?