Tudor Chirilă, postare emoționantă pentru 1 Decembrie:

100 de ani de România: avem un lider de partid preocupat de două lucruri: 1.să pună stăpânire pe țară împreună cu o gașcă de baroni locali, membri de partid, grupări interlope și tot felul de sateliți imorali care contribuie la implemetarea strategiei stăpânului 2. Să dea cât mai urgent o ordonanță de amnistie și grațiere care să-l ajute săscape de pușcărie pe el și gașca lui de penali (fie baroni, fie parlamentari).

Avem un ministru al Educației care a pus pe butuci educația din România și care a compromis aproape în totalitate sau a aruncat în derizoriu ideea de excelență universitară contribuind de-a lungul timpului la fabricile de diplome și doctorate, dar care s-a făcut remarcat printr-o totală lipsă de viziune asupra vreunei strategii de educație.

Avem un ministru de finanțe căruia i-ar plăcea să se joace de-a dictatura cu dreptul de muncă al cetățenilor români în străinătate și pe care-l doare fix în cot de valorile europene la care România a aderat în 2007 și a căror implementare și-a asumat-o.

Avem bacterii în spitalele pe care nu le avem, avem un exod al forței de muncă, facem 500 de kilometri în 20 de ore cu trenul.

Nu avem autostrăzi, deși avem fonduri nerambursabile să le facem.

Avem cel mai incompetent prim-ministru din istoria ultimilor zeci de ani.

Stăm bine la incompetență și cu primăria Bucureștiului condusă de o femeie fără legătură cu funcția pe care din păcate bucureștenii i-au dat-o prin absența la vot.

Suntem o țară săracă, populația îmbătrânește, iar tinerii părăsesc țara.

Asediul la legile justiției și modificarea codurilor penale de o manieră care să consfințească domnia jafului nu se va opri, deși mai multe instituții europene au atras atenția că România riscă să o ia pe drumul greșit al acceselor totalitare.

Se pare că uităm repede noi românii. Pe scurt, la 100 de ani de România, proiectul nostru de țară e guvernat de două mari valori: Corupția și Incompetența. Aceste valori vor trasa direcțiile de viață ale copiiilor noștri. Atât de simplu.

La 100 de ani de România recunosc că nu trăiesc în țara pe care mi-o doresc. Și, la fel ca mine, gândesc și alte zeci sau sute de mii de români. Anul ăsta 1 Decembrie este trist. Din toate motivele enumerate mai sus. Și dacă este să sărbătoresc ceva de 1 Decembrie, nu am să sărbătoresc trecutul "glorios" care ni se vinde ieftin și ipocrit în fiecare an. Am să sărbătoresc speranța că România va fi cândva o țară condusă de oameni buni, normali, pricepuți și patrioți. Pentru această Românie am să mă duc eu în Piața Victoriei de 1 decembrie. Asta va fi sărbătoarea mea.