Se tot vorbește de ceva timp despre posibilitata ca cetățenii romani sa se poata pensiona abia la 70 de ani.Să vedem care este situația în Uniunea Europeană.

- 65 de ani este cea mai raspandita varsta de pensionare in randul statelor membre UE;

- Cea mai mica varsta de pensionare este in prezent in Slovacia (62 de ani si 6 luni), iar cea mai inaintata - in Grecia (67 de ani). Exceptii notabile sunt Romania (la femei, varsta de pensionare este de 61 de ani, iar la barbati - de 65), Suedia (care are o varsta de pensionare flexibila - te poti retrage din activitate intre 61 si 67 de ani) si Finlanda (unde pensionarea poate fi solicitata de la 63 de ani si cateva luni).

- In state precum Finlanda, Cipru, Danemarca, Estonia, Grecia, Italia, Olanda, Portugalia si Slovacia, mecanismul care stabileste varsta de pensionare este direct legat de speranta de viata.

- Pana in 2030, unele state care fac diferente in functie de sex si-au propus sa egalizeze varsta de pensionare a femeilor cu cea a barbatilor (Austria si Lituania sunt doua exemple);

- Majoritatea tarilor UE planuieste sa creasca varsta de pensionare pana la finalul deceniului, cea mai inaintata fiind in Irlanda si Marea Britanie - 68 de ani.

- Prin urmare, niciun stat membru nu pregateste obligativitatea pensionarii la 70 de ani (nici Romania), dar multe ofera posibilitatea de a lucra peste varsta oficiala de retragere din activitate, oferind si o bonificatie celor care vor sa ramana in campul muncii.

Dupa cum arata datele publicate de Banca Mondiala, speranta de viata a crescut in Romania de la 65,6 de ani in 1960 la 69 de ani in 1997 si apoi la 75 de ani in 2017.

Problema varstei de pensionare este una controversata in toata lumea si nu are un raspuns universal. Asta pentru ca depinde de foarte multi factori (nu doar de speranta de viata) si de particularitatile fiecarei tari in parteș.

"Un raspuns corect trebuie asezat pe foarte multe date, calcule, statistici si prognoze de natura economica, pe de o parte, si de natura sociala, pe de alta parte. O discutie publica este necesara cu certitudine in contextul lumii moderne in care creste speranta de viata, in paralel cu imbatranirea populatiei.

Evident, la un moment dat, sistemul actual nu va mai fi sustenabil, moment care poate diferi de la tara la tara, in functie de particularitatile proprii si de piramida demografica. Subiectul este de actualitate la nivel global", spune acesta pentru Ziare.com.

Provocarile sunt numeroase. Analiza CFA Romania intitulata "Viitorul sistemului de pensii in Romania" arata ca anul 2030 va fi unul de cumpana, in sensul ca numarul de pensionari va fi mai mare decat cel al salariatilor (5,29 milioane la 4,97 milioane), raport care se va inrautati, potrivit estimarilor, in 2060, la 5,95 milioane de pensionari la 3,83 milioane de salariati.

Vestile bune nu vin nici din punct de vedere demografic, caci piramida varstelor se inverseaza: daca in 2011 raportul dintre persoanele varstnice si cele tinere era 47, acesta va ajunge la 63 in 2060.

Imbatranirea accentuata a populatiei si migratia vor avea ca efect scaderea populatiei tarii noastre pana la 18 milioane de persoane in 2030. Totodata, perioada 2025-2035 va fi una de pensionari masive, ca urmare a retragerii din activitate a asa-numitei "generatii a decreteilor".

In plus, spre deosebire de Germania, Romania nu isi poate acoperi nevoile prin import de mana de lucru, iar plecarile in strainatate nu se vor opri in lipsa unor masuri concrete si utile.

In aceste conditii, exista un risc semnificativ ca sistemul public de pensii sa nu poata fi sustinut in forma actuala, respectiv varsta de pensionare, plan de crestere a punctului de pensie, contributii de asigurari sociale, se arata in analiza citata. O optiune ar putea fi un mix al celor trei parametri, si anume:

- Majorarea varstei de pensionare;

- Cresterea mai lenta (sau mentinerea constanta) a punctului de pensie. In general, la nivel international, o pensie publica asigura doar un nivel minim de venituri;

- Cresterea taxarii pentru populatia activa (prin contributii de asigurari sociale).

Spre exemplu, la nivel international, in perioada 1995-2017 au fost implementate urmatoarele masuri:
76 de tari au crescut contributia la sistemul public de pensii;
55 de tari au crescut pragul varstei de pensionare;
60 de tari au redus beneficiile pentru actualii pensionari
.

Analiza citata face o recomandare importanta: "pentru asigurarea unei independente financiSorin Faur. Dar trebuie sa privim si dincolo de cifre: "Artimetica poate parea simpla, sustinuta inclusiv de argumente sociale din perspectiva faptului ca o viata activa este benefica si se cunosc deja efectele negative ale pensionarii timpurii asupra unor oameni activi, plus ca cei care muncesc sunt conectati la economie, au venituri (substantial) mai mari.. etc.

Dar oare o viata activa inseamna insa neaparat si mai multa munca? Nu neaparat, ar zice unii! Poti sa fii activ si fara sa fii obligat sa muncesti, facand diverse activitati in privat".

El sustine ca relatia dintre contributie si pensie ar trebui sa fie mai importanta ca varsta retragerii din campul muncii. In plus, ar fi cazul sa eliminam injustitiile din actualul sistem, inainte sa ne gandim sa aplicam altul.

"Pensia trebuie sa fie pe masura contributiei, dar aici avem unele probleme de transparenta si o intreaga discutie controversata despre pensiile speciale. Este simplu sa zici: marim varsta de pensionare... dar rezolva asta problemele sau doar le amana? Au fost rezolvate toate problemele de echitate ale actualului sistem inainte de a ne muta spre altul?",