Se apropie perioada în care se vor coace strugurii, iar multe persoane preferă să își facă acasă vinul. Această băutură este extrem de îndrăgită de români. Însă, de la culesul strugurilor și până la obținerea vinului de casă sunt de parcurs mai mulți pași importanți pentru că muncă să nu fie în zadar.

Există așa-numitele soiuri de struguri de vin sau nobile, care se folosesc mai des în prepararea unei licori bahice gustoase. Printre exemplele recunoscute amintim Grasă de Cotnari, Fetească Albă, Fetească Regală, Tămâioasă Românească, Galbenă de Odobești, Francusa, Fetească Neagră, Negru de Drăgășani sau Busuioacă de Bohotin. Printre exemplele aduse din alte cari, care au succes în vinificație în țară noastră, se află struguri ceasla (Chasselas), struguri căpșunica sau struguri ananas, așa cum i se mai spune soiului american Isabella, și struguri Victoria, cunoscut drept cel mai valoros soi nobil de masa, scrie gradinavesela.ro.

 
Pentru a te asigura că faci recoltarea într-un moment optim, vei folosi un mustimetru, care este un densiometru ce indică cantitatea de zahăr dintr-un litru de must sau alcoolemia care poate reieși din vinul respectiv. Se va folosi pe mustul limpezit, într-un pahar simplu, cilindric, transparent, unde aparatul poate pluti fără să atingă perețîi sau fundul veselei. Se va citi gradația de la nivelul atins de lichid.

Pentru a-l folosi, vei culege suficienți struguri de masă sau de vin (în jur de 2 kg). Aceștia se strivesc folosind un zdrobitor. Se va prelua un eșantion din multiple tufe, dacă dispui de o cultură mare. Se aleg și boabe coapte și mai verzi sau deteriorate.

Când nivelul de zahăr nu se schimbă pentru 2 – 3 zile (verificând eșantioane diferite), atunci este momentul propice pentru cules. De regulă, criteriile esențiale pentru obținerea unui vin de casă bun se îndeplinesc în a două parte a lunii septembrie.

Înainte de a află cum se prepară vinul, trebuie să știi care sunt pașii pregătitori. Strugurii sunt selecționați spre a se înlătura boabele bolnave sau alterate. Apoi, sunt îndepărtate codițele și ciorchinele, care nu ar trebui să se regăsească într-un vin bun.

Încep să apară diferențe între boabele albe și cele roșii. Strugurii albi vor fi presați pentru a se îndepărta coajă și semințele, obțînându-se mustul ce se lasă la răcit și limpezit o zi întreagă după care se adaugă drojdie de vin și se pune la fermentat. În cazul strugurilor roșii, pentru a se menține culoarea bogată și gustul specific cu tanini, aceștia vor fi zdrobiți și lăsăți la fermentat cu tot cu pielițe.

Macerarea are o durata diferită de la un soi la altul. Recipientul cu must trebuie acoperit preț de câteva zile și pus într-un loc cald (18 – 22 grade). Este nevoie ca acesta să fie amestecat de două ori pe zi, căci va scoate acea spumă la suprafață. După maximum 4 zile va începe să scoată gaze puternice. De aceea nu e indicat să fie depozitat într-un spațiu mic, neaerisit. Totodată, este un semn al începerii fermentării și se va strecura zeamă. Urmează să se tragă vinul într-un alt vas, umplut la maximum ¾ din volum.

Pentru prepararea vinului cu zahăr, care va duce la o alcoolemie mai ridicată și un gust mai dulce, este necesară dozarea acestuia în proporții reduse (50 g de zahăr pe fiecare litru de must) la fiecare 2 – 3 zile. Vei repetă procesul de cel puțîn trei ori în prima luna de fermentare.

 
Fermentarea activă, care folosește un fierbător (dispozitiv ce etanșează damigeană) astfel încât vinul să nu se inacreasca, are loc în 30 – 60 de zile. După aceea se trece la măturare, în alt recipient.

Dobrogenii preferă fermentarea vinului în damigeană, după ce se scoate mustul din bidon, recipientul fiind închis preț de 40 de zile, astfel încât rezultatul să fie limpede.

În timpul fermentației se vor adaugă câte 50 de grame de zahăr per litru de must. Se gustă la fiecare trei zile amestecul pentru a vedea dacă este necesară repetarea. De regulă, se vor adaugă cel puțin 150 grame în primele 15 – 25 de zile.

Un truc interesant pentru obținerea unei băuturi alcoolice mai aromate este tăierea vinului cu zaharină, adăugându-se câte o pastilă la fiecare litru de must, acest lucru întâmplându-se mai ales în anii în care strugurii nu sunt suficient de dulci.

Pentru a se transformă în vin, mustul are nevoie de 30 – 60 de zile de fierbere la condiții adecvate de temperatura (16 – 22 de grade Celsius pentru struguri albi și 22 – 28 de grade Celsius pentru struguri roșii). Dacă temperatura ajunge sub 15 grade, drojdia va înceta să mai fermenteze, iar zahărul nu va fi procesat în alcool.

În cazul în care fermentarea nu este gata, vinul fierbe a două oară după ce este mutat în alt recipient, pentru că gustul sau să nu devină amar, și se continuă procesul. Abia când nu mai fierbe și la baza recipientului se formează o depunere vascoasa de drojdie, se va traduce în alt recipient și se lasă să se matureze.

După prepararea vinului în mod activ, acesta este lăsat să fermenteze liniștit sau să se matureze pentru a se obține acea aromă finală. Durata depinde de soi și modul de producție. Aceasta se întinde de la 40 de zile și poate ajunge până la 380 de zile. Măturarea mai îndelungată nu va mai schimbă cu nimic gustul vinului.