În Germania, compania chimică BASF nu exclude posibilitatea de a transfera producția sa cea mai „energointensivă” în afara Europei. În Franța, producătorul de sticlă Duralex a primit luni un împrumut de urgență de la stat pentru a trece iarna. În întreaga Europă, industria se teme de relocarea fabricilor în țări unde energia este mai ieftină, potrivit AFP.

În fața riscului de dezindustrializare care apasă asupra Europei, președintele francez Emmanuel Macron organizează luni seară un dineu pentru marii industriași europeni pentru a-i încuraja să rămână pe bătrânul continent.

 

Printre invitați s-au numărat și reprezentanți ai Mesei Rotunde Europene pentru Industrie (ERT), printre ai cărei membri se numără aproximativ șaizeci dintre cele mai importante companii de pe continent. Printre aceștia s-au numărat directori de la Engie, Orange, Ericsson, Unilever, AstraZeneca, Volvo, BMW, Air Liquide și Solvay.

Scopul era de a le spune să rămână în Europa și să aleagă Franța. Pentru că „facturile la gaz și electricitate vor fi înmulțite în medie cu patru”, a explicat luni pentru Les Echos Eric Trappier, directorul general al Dassault Aviation și președinte al Uniunii franceze a industriilor metalurgice (UIMM). În Italia, facturile la energie au crescut de cinci ori, potrivit Confederației Industriei Confindustria.

 

Potrivit lui Trappier, „mai mulți industriași” spun chiar că „regretă investiția făcută în urmă cu șase luni” pentru extinderea unei fabrici în Franța, în condițiile în care costurile lor de producție sunt în creștere.

Riscul unei relocări energetice sau, mai degrabă, al unei „reorientări industriale majore” către zone atractive, precum Statele Unite sau Asia, este în prezent „principalul risc structural” care apasă asupra Europei, a rezumat pentru AFP Nicolas de Warren, președintele Uniden, care reprezintă 36 de industriași ce reprezintă peste 70% din energia industrială consumată în Franța, în sectoarele agroalimentar, auto, chimic, ciment, electronic, metale, hârtie, transport și sticlă.

Aceste relocări de energie nu vor lua forma unor preluări de companii, ca în anii '90, ci a unor transferuri de sarcină de lucru „fabrică cu fabrică”, a spus el.

 

Acest lucru se întâmplă deja în cazul îngrășămintelor și al amoniacului, care depind în proporție de peste 80% de prețul gazului. Multe companii și-au închis fabricile pentru a merge să producă în zone ale lumii unde gazul este mai ieftin.

În Normandia (nord-vestul Franței), Fabrice Tourres, președintele Univerre, un producător de sticlă, asistă la „primele livrări din Asia”, potrivit președintelui Medef, Geoffroy Roux de Bézieux. Până acum, sticla, a cărei energie reprezintă 30% din prețul de cost, era produsă la nivel local, deoarece era grea și, prin urmare, costisitoare pentru transport.

Faimoasa fabrică de sticlă Duralex, sufocată și ea de explozia prețurilor la energie, va beneficia de un împrumut de 15 milioane de euro din partea statului.

 
Vineri, gigantul chimic german BASF lăsase să se înțeleagă că transferurile de activitate ar putea fi perpetuate, indicând că nu exclude relocarea producției „deosebit de energointensive”.

Grupul german își va anunța planurile de adaptare a producției în primul trimestru. „Se pune întrebarea dacă produsele de bază mai pot fi fabricate în mod competitiv în Europa și în Germania pe termen lung”, s-a întrebat joi directorul general Martin Brudermüller în cotidianul Handelsblatt.

Producătorul de oțel ArcelorMittal a închis deja temporar mai multe furnale înalte în această toamnă în Spania, Germania și Franța, sub presiunea scăderii cererii de oțel pe bătrânul continent și a costurilor energiei.

 
Un alt motiv de îngrijorare pentru industriile europene de bază cu consum mare de energie, care sunt presate să investească în decarbonizare, este Legea privind reducerea inflației (IRA) a administrației Biden, care oferă subvenții generoase și subminează și mai mult competitivitatea europeană.

„Dincolo de măsurile de sprijin economic, care sunt niște plasturi necesari, trebuie să abordăm miezul problemei, și anume reforma prețului energiei electrice în Europa”, a susținut Nicolas de Warren.

Prin urmare, industriașii așteaptă cu nerăbdare propunerile Comisiei Europene într-o „carte albă” privind înghețarea prețurilor la gaze și mult așteptata revizuire a pieței europene a energiei electrice înainte de sfârșitul lunii decembrie.