Noua lege a pensiilor, care va aduce recalcularea veniturilor a aproape 5 milioane de pensionari, aduce şi alte noutăţi.

Până la 1 septembrie se va finaliza recalcularea pensiilor şi se vor distribui deciziile de pensionare, iar de la 1 septembrie, pensionarii care au avut venituri contributive, cum ar fi sporurile, vor avea parte de o nouă recalculare. Documentele care nu se află la dosare trebuie depuse la Casele de Pensii.

"Este o noutate în plus care vine în Legea 360. Există un termen de 6 luni în care pensionarii vin să îşi depună acele documente, vorbim de acele adeverinţe cu sporuri, care, în momentul de faţă, pe actuala legislaţie, nu fac parte din baza de calcul a pensiilor. Noi am considerat că, asupra acestor sporuri, dacă s-a achitat contribuţia de asigurări sociale, ele trebuie să fie luate în calcul, respectând principiul contributivităţii. Vorbim în principal de acordul global, care era o formă de remunerare înainte de Revoluţie, vorbim de premii, prime şi alte sporuri la care s-a contribuit. Noi o numim mica recalculare”, declara recent preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice, Daniel Baciu.

Pensionarii ar trebui să aducă până la toamnă aceste documente, dacă nu le au la dosare.

Dorina Barcari, expert în pensii şi salarizare, a explicat care sunt pensionarii vizaţi.

“Un lucru foarte important este că orice document pe care îl obţine nu trebuie să depășească dată de 1 aprilie 2001, pentru că după data de 1 aprilie 2001 orice adeverință este inutilă.

Până în aprilie 2001 se face însumare de venituri salariale, ca să se facă calculul punctelor de pensie, după aprilie 2001, totul se bazează pe declarația de vărsământ a contributivității. Si nu mai are importanţă cât era salariul de mare, dacă a fost acord sau au fost sporuri pentru că ele se înglobează automat la această declarație, care se referă la o anumită suma și punct nu interesează casă de pensii ce intră în suma aia e treaba angajatorului.

Înainte de 2001 nu era acest lucru și se făceau plăți de mai multe, pe mai multe state, erau state principale de plata dar puteau să apară și alte liste de venituri salariale și vă dau exemple, orele suplimentare, orele festive, muncă în acord, de multe ori acestea erau pe alte liste de plată, dar care erau tratate tot că venituri salariale adică se rețineau din ele impozit CAS, CASS însă nu făceau parte din statul de plată.

Mai grav este că pe perioada iulie 1977 - ianuarie 1991, în baza unei legi, reținerile salariale, impozit, CAS, CASS, s-au făcut pe fondul de salariu, iar în statele de plată nu apăreau aceste rețineri, iar la rubrica venit brut apărea de fapt netul. Pe vremea aia tipăriturile se făceau mai greu, iar ştanţa de tipar pentru statele de plată nu a fost modificată acolo la rubrica aia să apară netul și toată lumea știa că acolo este netul. Nici nu putea să apară altceva, acum însă arhivarii nu au de unde să știe legile astea, și tot felul de amănunte și ei eliberează adeverințe cu venituri brut pe perioada asta, adeverință aia din secunda aia e nulă”, a declarat Dorina Barcari.

Pensionarii care au avut venituri extrasalariale, cum sunt sporurile, acordurile globale sau orele suplimentare, înainte de 2001, pentru care s-au plătit contribuţii, şi nu sunt dovezile la dosar, le pot obține de la companii care au preluat din arhivele statului. Recent, mai mulţi pensionarii s-au plâns de preţurile mari pe care le plătesc şi Consiliul Concurenţei a demarat o anchetă. Expertul în pensii spune că oricum nu ar aduce foarte mulţi bani în plus.

„Aici este altă tâlhărie, așa zisele arhive private sunt de fapt lichidatorii care au avut contract ca arhivele să fie aranjate, puse în ordine, cartonate și așa mai departe, și predate la arhivele de zonă, arhivele statului, ei nu au voie să dețină documentele astea, pentru că ei au crezut că o să obțină niște bani. Dacă au văzut că li s-au încurcat socotelile și nu a ieșit cum au vrut decât să muncească mai bine au pus furtunul pe ele și au declarat că au fost inundate, mâncate de șobolani, au luat foc. Percep niște taxe anterioare documentului pe care trebuia să-l elibereze, deci e taxă ca să depui o cerere, unde ai mai pomenit așa ceva, taxă că să cerceteze.

De multe ori dau 5000 de lei că să obțină 10 lei la pensie pentru că veniturile alea nu sunt foarte valoroase și gândiți-vă că extinse pe 20, 30, 40, 50 de ani și împărțite la 25 ... pentru că nu sunt niște venituri fabuloase, ele sunt niște adaosuri”, a adăugat Dorina Barcari.

Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind o posibilă înțelegere pentru fixarea prețurilor de către companiile care furnizează servicii arhivistice cetățenilor care solicită eliberarea documentelor necesare recalculării pensiilor. Ancheta a început de la o sesizare din partea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

Autoritatea de concurență are indicii că o serie de firme active pe această piață și-au coordonat comportamentul comercial prin acces la informații sensibile (tarife, cheltuieli indirecte și marje de profit) cu implicarea Patronatului Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER). În unele cazuri, pensionarii au plătit și sume de mii de lei.

 
„Deşi legea spune că tarifele maximale trebuie să fie aprobate de stat, de Casa de Pensii, în fapt, aceste tarife maximale erau puse de asociaţia firmelor respective. Asta ne ridică două semne de întrebare. Dacă nu cumva, în cadrul discuțiilor dintre aceste firme, a avut loc un schimb de informaţii care ar trebui să fie confidenţiale (...) Investigaţia noastră e de durată, 1-2 ani. Vom încerca să găsim şi o soluţie pe termen scurt, ca oamenii să nu plătească tarife excesive”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie privind o posibilă înţelegere pentru fixarea preţurilor de către companiile care furnizează servicii arhivistice cetăţenilor care solicită eliberarea documentelor necesare recalculării pensiilor.

Conform unui comunicat remis, autoritatea de concurenţă are indicii că o serie de firme active pe această piaţă şi-au coordonat comportamentul comercial prin acces la informaţii sensibile (tarife, cheltuieli indirecte şi marje de profit) cu implicarea Patronatului Întreprinderilor de Arhivare Fizică şi Electronică din România.

 
O parte dintre indiciile care au stat la baza declanşării investigaţiei au fost transmise de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, precizează sursa citată.

În acest context, au fost efectuate inspecţii inopinate la sediile PIAFER şi ale companiilor Arhivatorul CBMS SRL, Danielle Digital SRL, Viltehnica SRL, Stefadina Comserv SRL, Uberum SRL, SDA - Servicii De Depozitare Şi Arhivare SRL şi Global Archive Management SRL.

"Inspecţiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate. Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor", subliniază reprezentanţii autorităţii.

În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.

Legea concurenţei interzice orice înţelegeri între companii şi practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurenţa pe piaţa românească.