NASA a restabilit contactul complet cu sonda sa pierdută Voyager 2 cu câteva luni mai devreme decât se aştepta, a anunţat agenţia spaţială.

În luna iulie, o comandă greşită a fost dată sondei, trimisă să exploreze spaţiul în 1977, schimbându-i poziţia şi întrerupând contactul.

Un semnal a fost recepţionat marţi, dar datorită unui "strigăt interstelar" - o instrucţiune puternică – iar antena sa este acum din nou îndreptată spre Pământ.

Iniţial, Nasa a sperat că nava spaţială se va reseta singură în octombrie.

Controlorii misiunii au avut nevoie de 37 de ore pentru a afla dacă comanda interstelară a funcţionat, întrucât Voyager 2 se află la miliarde de kilometri de Pământ.

Personalul a folosit „emiţătorul de cea mai mare putere” pentru a trimite un mesaj către nava spaţială şi l-a programat pentru a fi trimis în „cele mai bune condiţii”, astfel încât antena să se alinieze cu comanda, a declarat pentru AFP managerul de proiect Voyager, Suzanne Dodd.

După ce comunicaţiile au fost pierdute, sonda nu a mai putut primi comenzi sau trimite date către Deep Space Network al NASA - o reţea de antene radio gigantice din întreaga lume.

Dar agenţia spaţială a confirmat la 4 august că a primit date de la sonda spaţială şi că aceasta funcţionează normal.

NASA se aşteaptă ca nava spaţială încărcată cu instrumente ştiinţifice să rămână pe traiectoria planificată prin univers.

Luni, Agenţia spaţială a declarat că antena sa uriaşă din capitala Australiei, Canberra, încearcă să detecteze orice semnal rătăcit de la Voyager 2. Acesta a fost momentul în care a fost auzit primul semnal slab de „bătaie a inimii”.

Sonda este programată să îşi reseteze poziţia de mai multe ori pe an pentru a-şi menţine antena îndreptată spre Pământ. Următoarea resetare este programată pentru 15 octombrie, dată la care Nasa îşi pusese speranţele în cazul în care toate celelalte încercări ar fi eşuat.

Voyager 2 şi nava sa geamănă Voyager 1 sunt singurele nave spaţiale care au operat vreodată în afara heliosferei, bula protectoare de particule şi câmpuri magnetice generate de Soare. Ele au ajuns în spaţiul interstelar în 2018, respectiv, 2012.

Sondele au fost concepute pentru a profita de o aliniere rară a planetelor exterioare, care are loc la aproximativ fiecare 176 de ani, pentru a explora Jupiter şi Saturn.

Voyager 2 este singura sondă spaţială care a zburat vreodată pe lângă Neptun şi Uranus, în timp ce Voyager 1 se află acum la aproape 15 miliarde de mile de Pământ, ceea ce o face cea mai îndepărtată sondă spaţială a omenirii.

După ce ambele nave spaţiale vor rămâne fără energie - moment aşteptat cândva după 2025 - vor continua să hoinărească prin spaţiu.