Conducerea Direcției Naționale Anticorupție transmite, printr-un comunicat de presă, că salută decizia clarificatoare a Curții de Justiție a Uniunii Europene pe tema prescripției răspunderii penale.

Instituția apreciază că susținerile procurorilor din cadrul DNA au fost validate prin hotărârea pronunțată.

„Hotărârea de luni, 24 iulie 2023, a CJUE vine să confirme modul în care legislația națională, deciziile Curții Constituționale a României și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar și legislația și principiile directoare ale Uniunii Europene, au fost interpretate de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție”, precizează procurorul-șef al DNA, Marius Voineag.

Potrivit șefului DNA,  această hotărâre clarifică modul în care procurorii din cadrul DNA se vor raporta la Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în soluționarea cauzelor aflate în instrumentarea direcției.

De asemenea, șeful DNA susține că CJUE a „legitimat consecvența instituțională în interpretarea legislației naționale și europene, stabilind în mod edificator modul de aplicare a dispozițiilor privind prescripția răspunderii penale în cazul infracțiunilor de corupție și a celor asimilate infracțiunilor de corupție, respectiv fraude care lezează interesele financiare ale Uniunii Europene”.

Aparent, Voineag lasă să se înțeleagă că DNA va adopta o interpretare extensivă a hotărârii CJUE, considerând că aceasta permite neaplicarea deciziilor CCR și ÎCCJ referitoare la prescripție și în dosarele de corupție, nu doar în cele cu fraude cu fonduri europene. Afirmația echivocă a șefului DNA ar putea însemna însă și că hotărârea CJUE clarifică doar faptul că în dosarele de corupție se aplică deciziile CCR și ÎCCJ cu privire la prescripție.