Alegerile parțiale  din SUA s-au încheiat cu un rezultat pe l-am anticipat încă de anul trecut. Republicanii au reușit să păstreze și sa-și consolideze controlul Senatului, iar democrații au câștigat, după opt ani, majoritatea în Camera Reprezentanților.

Peste 113 milioane de americani au ieşit la vot pentru a-i desemna pe cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanţilor şi 35 de noi membri ai Senatului, din totalul de 100. Radicalizarea discursului președintelui Trump pe teme sensibile, precum migrația, relația SUA cu Iran, China, Europa, Rusia, a avut drept efect o participare record la alegerile preliminare din 6 noiembrie. Miza era păstrarea controlului de către republicani în cele două Camere ale Congresului. După opt ani, republicanii au pierdut majoritatea în Camera Reprezentanților. Această victorie a democraților am anticipat-o încă de anul trecut. Cel mai bun agent electoral al democraților a fost însuși președintele Trump, care, prin inițiativele lui legislative și discurs, a lovit în votanții tradiționali ai democraților: migranți, cetățeni de culoare sau latino, femei, tineri, minorități sexuale. Astfel, în urma votului, democrații au în Camera Reprezentanților 227 de membri, pe când republicanii doar 198. La Senat republicanii au mai câștigat patru mandate, urmand sa aibă in noua legislatura, ce va debuta în prima zi a anului viitor, 51 de membri față de doar 47 democrații. Chiar dacă „valul albastru” pe care mizau democrații nu le-a adus controlul ambelor Camere, câștigarea Camerei Reprezentanților îi va crea mari probleme lui Trump în următorii doi ani rămași din mandat. Având majoritatea cerută de Constituție, democrații vor putea iniția și vota cu succes procedura de impeachment prin care să-l suspende pe președintele Trump. Dar, pentru a fi destituit, au nevoie de o majoritate de două-treimi în Senat. Misiune aproape imposibilă, câtă vreme Camera Superioră a Congresului American este controlată de republicani. Democrații vor încerca să-i blocheze lui Trump majoritatea acțiunilor ce țin de controlul frontierelor, comerț, sănătate, educație, administrație. Pe de altă parte, având majoritate republicană în Senat, Trump va putea să-și pună oamenii lui în justiție și diplomație, domenii controlate de vreo 20 de ani de democrați.

Lupta internă continuă

Chiar dacă republicanii au pierdut 26 de mandate în Camera Reprezentanților în favoarea democraților, rezultatul alegerilor parțiale îl dă, totuși, câștigător pe Trump, care a pierdut cele mai puține mandate de la Truman încoace. În urmă cu opt ani, la alegerile parțiale din timpul primului mandat al lui Obama, democrații pierdeau 80 de locuri în Camera Reprezentanților în favoarea republicanilor. Rezultatul scrutinului parțial din 6 noiembrie echilibrează raportul de forțe dintre democrați și republicani. Asta nu înseamnă, în mod automat, că va fi pace. Lupta internă va continua și cu mai multă intensitate, până la victoria finală și totală a unei tabere asupra celeilalte. Situația din America parcă e trasă la indigo cu situația politică din România, unde, de vreo 14 ani, asistăm la un interminabil război între palate și între români. De la americani am importat “binomul”, ”deep state”, lupta împotriva corupției, campaniile de demonizare a adversarilor politici, campaniile de dezinformare și manipulare, politizarea justiției. În loc să importăm adevăratele valori ale democrației americane am asimilat în cultura civică românească doar fake-uri.

Alegeri marcate de premiere

Doua candidate democrate, Ilhan Omar şi Rashida Tlaib, o refugiată somaleză şi o americană născută la Detroit din părinţi imigranţi palestinieni, au devenit primele două femei de confesiune musulmană care au fost alese în Camera Reprezentanţilor, în circumscripţii din Minnesota şi, respectiv, Michigan. Sharice Davids a devenit prima amerindiană aleasă în Congresul SUA. Colorado a ales un guvernator, democratul Jared Polis, care și-a asumat în mod public orientarea homosexuală, o altă premieră în Statele Unite. Iată că americanii, atât de conservatori în probleme de religie, avort și orientare sexuală, încep să accepte și să tolereze o atare situație de fapt, ceea ce reprezintă o schimbare profundă a mentalului colectiv.

Contracandidatul lui Trump în 2020

În altă ordine de idei, în contextul alegerilor prezidenţiale din 2020, democrații nu au un contracandidat mai bun pentru Trump decât fostul vicepreşedinte american Joe Biden. Dar nici rivala lui Trump la alegerile prezidențiale de acum doi ani, Hillary Clinton, nu se dă bătută. Vrea să își ia revanșa în condițiile în care la ultimele alegeri prezidențiale a obținut 3 milioane de voturi în plus față de Trump dar mai puțini electori. Din punctul meu de vedere, Trump va câștiga en fanfare și cel de-al doilea mandat la Casa Albă. În ultimii doi ani, America, sub Administrația Trump, a cunoscut o perioadă de dezvoltare și prosperitate, o creștere economică de peste 2,5% anual, o rată a șomajului de 3,9%, cea mai mică din ultimii 17 ani, reducerea deficitelor comerciale în relația cu China și Europa, ca rezultat al impunerii unor suprataxe vamale în relațiile comerciale cu cele două blocuri economice. Dar cele mai importante măsuri ale Administrației Trump sunt legate de reducerea fiscalității de la 35% la 21%, crearea a peste 3 milioane de noi locuri de muncă și creșterea veniturilor populației clasei de mijloc.”Make America great again” este nu doar cel mai bun slogan electoral inventat vreodată în USA dar și chintesența filosofiei trumpiste care tinde să contagieze o mare parte a planetei.Timpul ne va demonstra că Donald Trump este cel mai bun președinte american din ultimii 70 de ani.

Deputat, Av. Dr. Remus Borza