Iarna fără prea multă zăpădă și vântul care, în acest an, a prins atâta putere uneori încât meteorologii au fost nevoiți să emită coduri galbene și portocalii, au mărit zona cunoscută drept: „Sahara Olteniei”.

Teritorii întinse sunt acoperite acum de nisip. Suprafața totală nu o știe nimeni, pentru că oficiul care trebuia să refacă anul trecut măsurătorile, la Dăbuleni în Dolj - de exemplu - nu a făcut asta până acum.

Nisipul mănâncă în fiecare zi circa 2 - 3 centimetri din pământul fertil al Olteniei - spun cei de la Oficiul de Studii Pedologice și Agochimice.

Amploarea dezastrului se vede cel mai bine din aer. Câmpuri întregi din Călărași - Dolj, anul trecut roditoare, sunt acum deșert.

Vântul puternic anunțat de meteorologi cu avertizări dese în acest început de an, a accentuat fenomenul. Au fost zile în care nisipul a înaintat și cu o jumătate de metru.

Cristina Treșilă, fermier: „E numai nisip care, practic, nu se mai face nimic în el. Dacă anul ăsta e un metru, la anul sunt 2-3 metri unde rupe vântul. Practic nu se poate face nimic”.

Niciunul dintre cei responsabili nu poate spune exact ce suprafață ocupă acum zona cunoscută drept „Sahara Olteniei”.

Când s-au făcut ultima dată masurători erau 100.000 de hectare cuprinse într-un triunghi între Craiova, Calafat și Corabia. Cei de la Oficiul de Studii Pedologice spun că lucrează să actualizeze cifra.

Gheorghe Popa, director OSPA Dolj: „Cartările se fac cu o rotație de 10 ani, dar la ora actuală noi lucrăm la cartări s-au reactualizat datele din 1997. La Dăbuleni s-a făcut în 2012, ceea ce ar trebui să facem din nou”.

În nisipul care înghite Oltenia nu crește nimic, spun fermierii și doar ciorile mai scârmă în el.

Costel Duculescu, fermier: „Singurele care merg sunt buruienile. Plantele deșertului, cum le numim noi”.

Alin Chiosa, reprezentant Cooperativele Agricole Călărași: „În fiecare an suprafețele de teren fertil se diminuează. Cam aproximativ 10% pe an. Acum și gradul de fertilitate scade. Peste 20 de ani gradul de infertilitate al solului va ajunge la un nivel la care culturile și plantele nu vor mai putea fi viabile pentru agricultură”.

Specialiștii spun că dacă fenomenul nu va fi oprit, în următorii 80 - 100 de ani toate câmpurile din sudul țării vor fi acoperite de nisip.

Perdelele de pomi ar fi o soluție, dar până acum nu au fost plantate suficiente ca să facă față situației.

Sursa: Pro TV